NOI AM GĂSIT…


Traian Dorz, HRISTOS — DUMNEZEUL NOSTRU (Meditaţii, rugăciuni şi cântări la Sfânta Evanghelie după Ioan  – Capitolul 1)

„Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: «Noi am găsit pe Acela despre Care a scris Moise în Lege şi proorocii: pe Iisus din Nazaret, fiul lui Iosif.»“

Mantuitorul_Filip-si-NatanaelFilip era şi înainte de a-L afla pe Domnul un om apropiat de cele sfinte. Iată, el citise Sfintele Scripturi şi cunoştea bine Cuvântul lui Dumnezeu. El trebuie să fi fost mereu în Templu şi trebuie să-L fi dorit mult pe Domnul. De aceea, când a auzit prima dată chemarea Domnului, el a şi venit îndată pe urmele Domnului Iisus.
Natanael era din Cana Galileii (Ioan 21, 2).
Şi se vede că între Filip şi Natanael era şi înainte o veche şi frumoasă prietenie; era o dulce frăţietate între ei, fiindcă cel dintâi pe care Filip l-a adus la Domnul a fost el, prietenul său apropiat. Iar apoi au fost nedespărţiţi. Pretutindeni sunt pomeniţi împreună.
O, ce minunat este când noi, dacă L-am aflat pe Domnul, căutăm îndată şi chemăm cu dragoste şi pe prietenii noştri la El. Pentru a fi şi ei mântuiţi şi fericiţi împreună cu noi.

Natanael înseamnă: «Dumnezeu a dat». Sau «darul Domnu-lui». Sau «Dumnezeu este dar». Sau «dat din Dumnezeu».
Oricum ar fi luat acest nume, el are un conţinut plin de frumoase înţelesuri şi arată că un suflet primitor de Dumnezeu şi păstrător al prieteniei va fi totdeauna binecuvântat, atât pentru el cât şi pentru alţii, ca un dar dumnezeiesc.
Natanael a mai fost numit şi Bartolomeu (Mat. 10, 3), adică «fiul lui Tolomeu». «Cel ce ridică apele». «Fiul luptelor»… Fiindcă el a fost un neobosit luptător pentru Dumnezeu. Şi multe ape binefăcătoare s-au revărsat şi din inima lui spre mântuirea sufletelor noastre.

Cel dintâi cuvânt cu care Filip a întâmpinat pe prietenul său Natanael a fost un strigăt fericit: Noi am găsit pe Hristos!…
Ce fericit trebuie să fi fost acest strigăt, izvorât din marea inimă a lui Filip, pe care prietenul său i-o cunoştea bine. Ce luminoasă trebuie să fi fost faţa lui Filip, ce strălucitori ochii lui, ce caldă şi vibrantă vocea, ce convingătoare toată înfăţi-şarea sa!
O, dacă ar fi aşa şi cu noi. O, dacă toate mădularele noas-tre cu care Îl mărturisim pe Hristos ar fi atât de transformate de minunea aflării Lui, încât, dincolo de cuvintele noastre, înfăţişarea noastră să fie – mai înainte de toate vorbele noastre şi mai presus de ele – o strălucită dovadă a bucuriei, a propovăduirii şi a mărturisirii noastre că noi înşine L-am aflat cu adevărat pe Hristos-Dumnezeu.

O suflete dragă, te rog fii cu foarte mare grijă aici!
Poate şi tu cauţi să-L afli pe Hristos.
Poate şi tu alergi, cercetezi, întrebi şi umbli să-L afli pe Iisus.
Bagă de seamă că în lume sunt mulţi hristoşi (Mat. 24, 24).
Şi sunt mulţi iisuşi, multe duhuri şi multe evanghelii (2 Cor. 11, 4; Gal. 1, 8-9).
Dar numai un singur Hristos este Cel Adevărat (Apoc. 3, 7).
Numai Unul este Cel despre Care a scris Moise,
Cel despre Care au vestit proorocii,
Cel despre Care a mărturisit Tatăl,
Cel despre Care au dovedit apostolii,
Cel despre Care au adeverit martirii,
Cel pentru Care au suferit mucenicii,
Cel pe Care L-au slujit părinţii sfinţi,
Cel Care ne-a răscumpărat sufletele,
Cel Care ne-a dat învăţătura şi credinţa mântuitoare,
Cel Care ne-a dat Duhul Sfânt,
Cel Care ne-a umplut inimile cu bucurie,
Cel Care ne garantează nouă pacea cu Dumnezeu, locul în cer şi viaţa veşnică.
Iar acest Hristos are semnele Lui, condiţiile Lui şi dove-zile Lui.
Nu vă opriţi la nici un alt Hristos, oricât de lăudăros ar fi, oricât v-ar promite, oricât v-ar chema.
Ci căutaţi, până ce veţi afla pe Adevăratul Hristos.
Căci vai de cei care au căzut în cursele falşilor hristoşi.
Vai de cei care, fără să cerceteze nici viaţa, nici duhul celor care se prefăceau în slujitori ai neprihănirii – dar nu erau – au căzut astfel în învăţăturile lor viclene, care i-au dus nu la Singurul Hristos Adevărat, ci la feluriţii hristoşi înşelători. Şi, o, ce mulţi sunt acum de aceştia!… Din ce în ce tot mai mulţi!

Pe omul cel cu cuget curat şi cu inima smerită nu-l lasă Dumnezeu să se înşele, nici să ajungă în cursele hristoşilor mincinoşi.
Căutaţi deci să aveţi un cuget curat şi o inimă smerită în toate lucrurile. Dar mai ales în căutarea lui Hristos. Atunci El nu vă va lăsa să rătăciţi.
Iată, chiar şi în Lucrarea aceasta a Oastei, câţi sunt cei care, fără să asculte de fraţi, fără să umble în smerenie şi în curăţie, fără să se supună hotărârilor frăţeşti, totuşi umblă predicând cât mai zgomotos, cântând mereu ca nişte ţambale automate şi intrând chiar cu de-a sila în casele şi sufletele oamenilor. Ei vestesc un alt Hristos, duc o altfel de învăţătură, poartă un alt duh.
Ei s-au sculat dintre noi (F. Ap. 20, 30). Dar n-au nici duhul, nici învăţătura, nici umblarea Lucrării Domnului (1 Ioan 2, 19; 1 Tim. 1, 20).
Să nu vă lăsaţi amăgiţi de nici unii, ca să nu ajungeţi ca ei şi cu ei.

Doamne şi Dumnezeul nostru, Hristosul nostru Cel Sfânt şi Adevărat, dulcele şi Unicul nostru Mântuitor, Te rugăm îndură-Te de toţi cei care Te caută şi lasă-Te aflat de ei, pentru a nu cădea nici unii în mrejele celor ce se numesc cu Numele Tău Sfânt, dar sunt satane (2 Cor. 11, 13-15).
Ci ajută-i şi pe cei care Te-au aflat să rămână la Tine, Cel Adevărat şi Credincios.
Te rugăm trimite-ne numai apostoli ai Tăi, smeriţi şi credincioşi, care, având dovada vieţii Tale, să ne facă şi pe noi s-o avem.
Amin.

 

sursa:  comorinemuritoare.ro